Un hobby scos din sertarul…fără naftalină (fără, pentru că nu suport mirosul odios al acestei substanțe)… Este vorba despre croșetat. Am învățat să croșetez și să tricotez de când eram, destul de mică, pe la 10-11 ani, în școala generală… Deși, atât mama, cât și ambele bunice, fie croșetau, fie tricotau (păi dacă n-am avut eu pulovere și căciuli tricotate de mama, ciorapi de lâna împletiți de bunica, atunci n-a avut nimeni), eu am învățat la școala, în timpul orelor de tehnlogie, undeva prin clasa a V-a, cred. Că vorba aia, pe vremea mea, școala era școală și învățai de toate, fie că voiai, fie că nu. Ce-i drept, pot să spun că găsesc mult mai utile învățămintele de la orele de tehnologie, unde am învățat și să cos și multe alte lucruri utile în viață, decât cele de la orele de matematică, fizică sau chimie…unde tot ce am învățat, dacă am învățat vreodată, am uitat între timp. Că una e sa înveți și alta e să înțelegi ce ai învățat… Practic, eu nici până la ora actuală, nu am înțeles la ce mi-au folosit mie operațiile cu extragere (,,pe viu”) de radicali, fie ei ,,liberi” sau ,,neliberi” sau ecuațiile ,,date de gardurile” 1,2,3 etc. sau problemele de la chimie și fizică. Pe de altă parte, regret că nu am învățat de la bunica tehnica de tricotat șosete de lână, cu mai multe andrele… Ce imagine vie și caldă, pe care o voi asocia permanent cu amintirea bunicii!
Anyhow, revenind la partea cu croșetatul și tricotatul, am redescoperit de curând, în calitate de hobby, croșetatul. Datorită faptului că și Eva, fiind la școală Waldorf, tot meșterește diverse lucruri din lână, ață sau alte tipuri de fire, mi-am reamintit ce mult îmi place să croșetez și cât mă relaxează lucrul ăsta, evident, doar atunci când am timp de el. În acest context, lunile trecute, pentru că nu mai aveam ustensilele necesare, respectiv croșetă și material de croșetat, la o căutare pe net am dat de niște kituri care te ajută să meșterești niște lucruri foarte drăguțe, dacă ai câteva noțiuni elementare de croștat, dobândite anterior. Așa că mi-am comandat kitul pentru făcut iepuroaică, care arată cam așa: https://www.debondtbv.com/tuva-haakpakket-amigurumi-1st-mcak010.html?option=71823# însă eu l-am comandat de aici: https://irika.ro/kit-uri-cu-modele-de-tricotat-si-crosetat.html?cat=108 unde, se pare, însă, că nu mai au acest kit disponibil pentru achiziție, în prezent. Rezultatul a fost cel de mai jos:
Concluzia? Următoarea: deși nu mai croșetasem din copilărie, am constatat că lucrurile astea, ca și mersul pe bicicletă, nu se uită niciodată (spre deosebire de matematică, fizică sau chimie :P). Iar dacă îți comanzi un kit ca acesta, apoi este simplu să te apuci și de alte ,,animale” sau creații, pentru că o dată cu un astfel de kit dobândești și know how-ul de bază. Apoi, dacă ai material și croșetă potrivită, există pe net și pe youtube, suficiente tutoriale, încât să poți croșeta orice…numai timp să ai. Iar în ziua de azi chiar sunt la mare căutare păpușile, brelocurile sau într-un cuvânt generic, împletiturile croșetate. Dacă aș avea mai mult timp de dedicat, exclusiv, acestui hobby, probabil că l-aș putea transforma chiar într-un business. Între timp, rămâne la nivel de hobby și dorință de a dărui know how-ul și generației următoare, către fete, asta bine-nțeles doar dacă și ele își doresc să învețe. Oricum, în prezent, se găsesc astfel de kit-uri, la orice simplu search pe net, drept dovadă, pentru cei interesați, link-urile de mai jos:
https://www.lastijerasmagicas.com/en/amigurumi-kits/kit-amigurumi-vaquita-meadow-6103.html
https://irika.ro/zodiac-kit-de-cro-etat-jucarii-amigurumi.html
Cam asta mi-a ieșit mie după ce am alocat niște ore de croșetat pentru această iepuroaică… Fetele se ceartă pe ea, așa că am sarcină trasată, foarte clar… va trebui să mai produc încă un ,,exemplar”…
Între timp, încă îmi storc creierii, aparent fără rezultate, spre a pescui din marea amintirilor, numele profesoarei de tehnologie datorită căreia mă bucur de acest hobby și de care mi-am amintit, o dată cu reluarea acestei activități creativ…recreative. Am, foarte clară în minte, înfățișarea și imaginea dânsei (precum și imaginea atelierului în care se desfășurau orele de tehnologie, la etajul al doilea, ușa din capătul holului, la școala generală nr. 79 din București, cunoscută și cu numele, preluat de la liceul de lângă, Ion Creangă)… Numele doamnei, însă, nu-mi răsare deloc în minte… bătrânețea, bat-o vina! În altă ordine de idei, dacă aveți vreodată nevoie de un ,,animal de companie” croșetat… acum știți de unde puteți procura un kit… sau dacă nu, știți unde mă găsiți, pe mine și pe hobby-ul meu de bătrânică, împletitoare de fire… fie ele narative sau de alt fel… 🙂